Judetul Sibiu, atractii turistice

Harta judetul Sibiu

Judetul Sibiu


Judeţul Sibiu este un judeţ situat în sudul Transilvaniei, România.
Judeţul Sibiu numără 188 de localităţi. Dintre acestea, două sunt municipii, Sibiu şi Mediaş, 9 sunt oraşe iar 53 sunt comune. Reşedinţa de judeţ este municipiul Sibiu.

 

Regiune

Transilvania

Reşedinţa

Sibiu

Populaţia 2009

424.855 loc. (Locul 24)

Densitate 2009:

78 loc./km²

Suprafaţă

5.432 km² (Locul 24)

 

     

    Marginimea Sibiului

    este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati: Boita, Sadu, Rau Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina.

    Pozitia geopolitica a zonei, situata la granita de sud a Transilvaniei cu Tara Româneasca si în proximitatea Sibiului, puternic centru mestesugaresc si comercial, au oferit Marginimii Sibiului câteva trasaturi definitorii.
    Localitatile si-au dezvoltat o economie mixta, bazata pe agricultura, cresterea animalelor si mestesuguri traditionale, cu pondere deosebita pe oierit.
    Cea mai mare parte a satelor din zona au pastrat puternice traditii spirituale si etno-folclorice. Desi progresiv constructiile moderne le-au inlocuit pe cele vechi traditionale, atmosfera in Marginimea Sibiului a ramas neschimbata.
    Costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate in negru si alb sunt purtate cu mandrie de sarbatori iar mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi. Inca din cele mai vechi timpuri, aceste populatii de oieri au fost si sunt maestri in prelucrarea lanii si a pieilor.

    Pe aceste meleaguri aveţi posibilitatea să găsiţi biserici vechi, muzee (Muzeul Sibiel, unde există cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă din Europa, Muzeul Sătesc Răşinari, ce cuprinde piese uzuale din ceramică, mobilier pictat, obiecte gospodăreşti şi meşteşugăreşti, Muzeul din Galeş, cu o impresionantă colecţie de costume populare şi Muzeul Parohiei Ortodoxe din Saliste , ce cuprinde obiecte şi cărţi vechi de cult), case memoriale şi construcţii tradiţionale ţărăneşti.

    Cu timpul, Mărginimea Sibiului a devenit un punct important al turismului rural românesc, aici dezvoltându-se numeroase pensiuni ce vă pot oferi condiţiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat. Atmosfera tipic ţărănească, păstrarea intactă a tradiţiilor şi obiceiurilor, ospitalitatea sătenilor măresc atractivitatea pentru aceste locuri.

    Parcul Natural Cindrel

    Acesta reprezintă o zonă complexă de floră, faună, geomorfologică şi hidrografică cuprinzând culmi netede şi circuri glaciare.Parcul se află la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, având o suprafaţă de 9.043 ha. Arealul conferit acestei zone este delimitat de Vf. Piatra Albă (2178 m) în sud, Vf. Iujbiţa (1989 m) în est, Vf. Rozdeşti (1954 m) în nord-est până în Vf. Foltea (1963 m) continuând cu Vf. Şerbota Mare (2016 m) înspre vest.Parcul este situat în arealul comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina. Accesul se face din Sibiu DJ 106A - Răşinari - Păltiniş - Poiana Găujoara - Şaua Bătrâna - Cindrel (traseu marcat: triunghi roşu, bandă roşie).

    Parcul Natural - Golul Alpin al Munţilor Făgăraş

    Arealul celor 6989 ha ale parcului se află pe faţa nordică a masivului ocupând o parte din sectorul glaciar central al masivului Făgăraş, limitele parcului se desfăşoară între vârfurile Podragu şi Suru.Parcul Natural Golul Alpin al Munţilor Făgăraş reprezintă o zonă protejată complexă din punct de vedere geologic şi hidrografic (densitatea reţelei hidrografice fiind cea mai intensă din Carpaţii României), parcul adăpostind cele mai pitoreşti lacuri glaciare din masivul Făgăraş.Vegetaţia reflectă zonalitatea altintudinală a feţei nordice a masivului, marcată distinct de flora pajiştilor alpine şi de cea a vegetaţiei lemnoase.Fauna prezentă, în special în zona crestei înalte, este marcată frecvent de avifauna caracteristică întregului masiv (şoim, gaiţa de munte). Adesea pot fi întâlnite capra neagră, vulpea, ursul, lupul, jderul, mistreţul. Accesul se face din DN 1(E68) Sibiu - Şelimbăr - Turnu Roşu - traseu marcat sau DN 1 (E68) Sibiu - Şselimbăr - Avrig - Porumbacu de Sus - traseu marcat.

    Rezervaţia Naturală Iezerele Cindrelului

    Este o rezervaţie mixtă prezentând valori geologico-peisagistice, floristice şi faunistice unitare având o suprafaţă totală de 609,6 ha.Rezervaţia cuprinde lacurile glaciare Iezerul Mare, situat la o altitudine de 1999 m, suprafaţa fiind de 3 ha, iar adâncimea maximă 13,30 m. Forma aproape ovală a lacului măsoară 320 m în lungime şi 189 m lăţime.Iezerul Mic este situat la 1946 m altitudine, are o formă aproape dreptunghiulară, măsurând doar 80 m lungime, 58 m lăţime şi având o adâncime maximă de 1,7 m. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A - Răşinari - Păltiniş - Poiana Găujoara - Şaua Bătrâna - Cindrel - Iezere (traseu marcat: triunghi roşu, bandă roşie).

    Lacul şi Golul Alpin Bâlea

    Rezervaţia Naturală Lacul şi Golul Alpin Bâlea însumează o suprafaţă de 180 ha fiind cuprinsă între Vf. Paltinul (2399 m), Iezerul Caprei (2421 m), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m) şi Muchia amplă Buteanu-Netedu.Lacul Bâlea are o suprafaţă de 46.508 mp şi adâncimea de 11, 35 m fiind cel mai mare lac al masivului situat la 2034 m altitudine. Cascada Bâlea reprezintă cea mai spectaculoasă cădere de ape din întregul lanţ al Carpaţilor Meridionali. Vegetaţia este caracteristică climatului alpin, predominantă fiind vegetaţia păşunilor. Din punct de vedere faunistic importantă de menţionat este prezenţa caprei negre.Accesul se face dinspre nord, din Sibiu - Cârţisoara (DN 7C) - Transfăgărăşan (Poarta Geniştilor, Poarta Întâlnirii) - Valea Bâlii - trasee montane marcate.

    Rezervaţia Naturală Lacul fără Fund

    Lacul este situat în Parcul Public al oraşului Ocna Sibiului, în imediata apropiere a staţiei CFR, de-a lungul timpului fiind cunoscut şi sub numele de "Lacul Lemnelor" sau "Lacul Francisc".Lacul s-a format pe locul fostei saline Francisc închisă şi abandonată din anul 1775. Prin prăbuşirea tavanului salinei s-a creat un crater care în timp a acumulat apă.Lacul are un diametru de 40-50 m cu o adâncime maximă de 33-34 m. Concentraţia sării în apă este de 318g/l la adâncime, în timp ce la suprafaţă atinge doar 96g/l. Fiind mai puţin sărat, stratul de la suprafaţă permite pătrunderea razelor de soare, acestea încălzind mai bine particulele de sare dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, motiv principal pentru care lacul a fost declarat rezervaţie naturală.

    Rezervaţia Naturală Şuvara Saşilor

    Rezervaţia naturală botanică Şuvara Saşilor acoperă o suprafaţă de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a râului Sadu în apropierea oraşului Tălmaciu.Prezenţa dominantă a unei specii de graminae cunoscută sub numele de "şuvară" a dat numele generic acestui spaţiu deţinut anterior de saşi.În cadrul acestei rezervaţii se întâlnesc specii floristice şi faunistice rare.

    Rezervaţia Faunistică Arpăşel

    Aceasta se află în centrul S ectorului glaciar central al masivului Făgăraş acoperind o suprafaţă de 736 ha. Rezervaţia faunistică Arpăşel este constituită din păduri de răşinoase, iar la limita inferioară, păduri de răşinoase în amestec de foioase (fag).Din punct de vedere faunistic capra neagră constituie cea mai numeroasă specie, însă tot în acest areal se mai întâlnesc râsul, lupul, jderul, cerbul, cocoşul de munte şi căpriorul. O posibilitatea de a ajunge în rezervaţie este de la calea ferată Sibiu - Braşov cu staţia Arpaşul de Jos. Cu automobilul se poate ajunge din E68 -Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe Transfăgărăşan - trasee marcate.

    Calcarele eocene de la Turnu Roşu

    Monument al naturii ce cuprinde elemente de valoare paleontologică deosebite, numeroase elemente minerale, rocile sedimentare fiind alcătuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante şi animale. Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de peşti, reptile, oase de crocodili şi rechini.Rezervaţia se găseşte în partea sud-estică a localităţii Turnu-Roşu, străbătută de Valea Sadului, însumând o suprafaţă de 60 ha.

    Dealul Zakel

    Rezervaţia Naturală Dealul Zakel s-a format în urma evoluţiei milenare a acţiunii factorilor geomorfologici şi climatologici. Aceasta se află în apropierea localităţii Slimnic şi se înalţă cu cca. 100 m deasupra Văii Şarba, ocupând o suprafaţă de 11 ha. Această rezervaţie reprezintă o varietate prin prezenţa unei flore şi faune caracteristice zonei de stepă euro-siberiană. Se întâlnesc numeroase specii de plante din familii diverse. Acest habitat găzduieşte o serie de specii de animale, aici existând peste 400 specii de insecte.

    Calcarele cretacice de la Cisnadioara

    Reprezintă un monument al naturii de valoare paleontologică, cunoscut şi sub denumirea de Piatra Broaştei.Acesta este situat pe Valea de Argint, la aproximativ un km sud-vest de localitatea Cisnădioara. Monumentul se întinde pe o suprafaţă de 0.9 ha şi cuprinde elemente de şisturi cristaline şi numeroase fosile.

    Vulcanii noroioşi de la Haşag

    Situat în lunca pârâului Visa, la sud de satul Haşag, acest monument al naturii reprezintă un fenomen geologic şi geomorfologic de interes ştiinţific cu valoare peisagistică şi turistică mai ales prin relieful pseudovulcanic remodelat în timp.Prezenţa vulcanilor noroioşi în această zonă explică structura geologică şi existenţa masivului de sare din adânc prezentă pe o mare suprafaţă a Transilvaniei.

    Canionul de la Mihăileni

    Canionul este situat în apropierea comunei Mihăileni pe o suprafaţă de 15 ha. Canionul începe din locul cunoscut sub numele de "Mestecenii lui Drăgan".Desfăşuraţi pe o suprafaţă de jumătate de km de-a lungul malului stâng al pârâului Calva, pereţii laterali ating 20 m înălţime ceea ce-i conferă un aspect spectaculos cu valoare geologică.

    Masa Jidovului, La Grumazi şi Pintenii din Coasta Jinei

    Monumente naturale de valoare geologică şi peisagistică reprezentând stânci care se disting prin formă, dimensiuni şi locul în care sunt situate."Masa Jidovului" şi "La Grumazi" se găsesc la sud-vest de comuna Jina şi la cca. 10 km de "Pintenii din Coasta Jinei", aflaţi pe malul pârâului Sihoi la nord-vest de comuna Jina.

    BISERICILE FORTIFICATE

    O caracteristica a zonei Sibiului este prezenta bisericilor fortificate, datând din secolele XII - XVI, prezente în cea mai mare parte a satelor si târgurilor colonizate de populatia germana si cunoscuta sub genericul de sasi (saxones).

    Bisericile fortificate sunt un fenomen unic si foarte interesant. Ele pot fi gasite doar in cateva locuri din Europa, iar in Transilvania au existat mai mult de 300 de astfel de biserici sasesti fortificate.

    Cele mai multe biserici fortificate se gasesc in zona Sibiului si în localitatile din jurul Mediasului. Spre deosebire de cetatile din vestul Europei, bisericile - cetati din S-E Transilvaniei nu erau locuite permanent. Ele aveau functii sacrale, de adapostire a populatiei si de aparare în caz de primejdie.

    Unele dintre ele au disparut, iar altele sunt pe cale de disparitie, dar cea mai mare parte a lor s-au pastrat cu mandrie chiar si in sate abandonate sau deja uitate. Bisericile fortificate de la Biertan, Viscri, Saschiz, Prejmer, Valea Viilor, Calnic si Darjiu au fost declarate monumente de patrimoniu fiind acum incluse pe lista UNESCO. Acestea sunt împrejmuite cu ziduri adaptate formelor terenului pe care au fost construite, cu turnuri si bastioane de aparare de o tipologie diversa si pitoreasca.

    PALTINIS

    Staţiunea Păltiniş se află situată la 32 km de Sibiu şi este legată de oraş printr-o şosea modernă care străbate un peisaj de vis.

    Păltinişul este o opţiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarnă sau plimbărilor prin rezervaţia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Odată ajuns la Păltiniş, nu ai cum să te plictiseşti.
    Poţi să schiezi, să urci crestele impădurite din apropiere pe trasee accesibile sau doar să admiri panorama care ţi se deschide în faţă.

    Poţi să vizitezi Schitul şi Casa memorială Constantin Noica. Fie că stai o zi sau o vacanţă intreagă, un lucru este sigur: te vei bucura, te vei simţi bine iar Păltinişul îţi va rămane mult timp în inimă.

    Staţiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor - SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România.

    Staţiunea este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată.

    Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară.
    Climatul montan, cu aerul ozonat, recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă.

    Temperatura medie anuală este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de - 6 grade C). Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zapadă este prezent 120 zile pe an. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniş este inversiunea temperaturii.
    Condiţiile de schi sunt excelente începând din decembrie şi până în aprilie. Pârtiile din staţiune sunt accesibile pentru toti împătimiţii sporturilor de iarnă.
    Din nucleul iniţial de vile staţiunea conservă Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi încă o vilă, toate declarate monumente istorice.
    Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica.

    Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan şi are hramul 'Schimbarea la Faţă a Domnului' şi beneficiază de o catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari. Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată 1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă.

 
 
 
 


CAZARE judetul SIBIU

 


stema stema judetul Sibiu
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Ropenet.ro© 2008 | Contact: turism@ropenet.ro