Hunedoara - judetul Hunedoara, atractii turistice

Harta_Hunedoara

Judetul HUNEDOARA

Asezare geografica
Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei.
Se invecineaza cu judetele: Arad , Alba, Vilcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor

Municipii
Deva-70.000 locuitori -resedinta de judet
Hunedoara -71.000
Petrosani -45.000
Orastie -21.000
Brad -17.000

Orase
Aninoasa -5.106 ; Calan -13.030; Geoagiu -5.984; Hateg -10.910; Lupeni - 30.642; Petrila -25.840; Simeria - 13.895 ;Uricani- 10.227;Vulcan -29.740;

Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos, cu inaltimi ce coboara de la 2500m in sud (Muntii Retezat si Parang) la 200m in Valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Rusca si muntilor Metaliferi se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.

 

Castelul Corvinilor
Castelul Corvinestilor - Hunedoara

Localitatea Hunedoara
(maghiară Vajdahunyad, germană Eisenmarkt, în trad. Târgu Fierului)
este cel mai mare oraş din judeţul Hunedoara, Transilvania, România. Are o populaţie de 71.380 locuitori (2002).

Situată în partea centrală a judeţului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafaţă de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăştie şi satele aparţinătoare Boş, Groş, Hăsdat şi Peştişu Mare. Zona dispune de infrastructura obişnuită pentru un oraş modern: reţele de energie electrică, termică, gaze naturale şi apă, staţie de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier şi feroviar, telefonie fixa şi mobilă, servicii internet. Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara drum naţional care face legătura cu drumul European E68 care străbate ţara de la Arad - Deva - Orăştie - Sibiu - Braşov - Bucureşti şi drumuri judeţene care fac legătura între Hunedoara şi Călan, respectiv Hunedoara şi Haţeg. Relief: deluros-muntos Ape: râul Cerna Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc, potenţial în creşterea animalelor. Gradul seismic: 6 Mercalli

 

Economie

În municipiu funcţioneaza 57 de unităţi şcolare (24 gradiniţe, 12 scoli generale, 5 licee, 3 scoli profesionale, o scoala tehnică de maiştri, şi 3 scoli postliceale). Învăţământul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara şi PostUniversitara de Informatică din cadrul aceleiaşi instituţii.

Sub aspect economic zona are caracter industrial, activitatea din siderurgie şi din ramurile care o deservesc reprezentând peste 65% din valoarea producţiei industriale. Principalele ramuri industriale prezente în municipiu sunt siderurgia, exploatarea şi prelucrarea lemnului, şi industria uşoară (textile, încălţăminte, pielărie, covoare), industria alimentară şi artizanat.

 

Istorie

Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaşte o dezvoltare impetuoasă şi va juca un rol important în istoria României. Vechimea acestei aşezări ce a luat naştere la poalele dealului Sânpetru la confluenţa râurilor Cerna şi Zlasti, este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară. Arheologii au descoperit atât în vatra oraşului cât şi în satele din împrejurimi de unde îşi trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale din epoca bronzului şi a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetăţii un depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier şi un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din vremea daco-getilor. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum şi monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec III. d.Hr.) ceea ce dovedeşte puternice contacte economice şi nu numai, între două civilizaţii, una a “cetăţii eterne Roma” şi alta plămădită de nemuritorii antichităţii daco-getice. În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenţia lumii romane prin bogăţiile sale, în special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o “villa rustica”, pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castel şi lângă gară. De asemenea vestigii din această epocă există şi în satele Cinciş, Pestisul Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari etc. În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruieşte şi înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cinciş, fiul lui Şerb. În acelaşi document pomeneşte şi pe alţi membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetăţii şi domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Mogoş şi Radu, fraţii...şi Iancu, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaşte o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor şi sala dietei în stil neogotic înfrumuseţat de logiile exterioare ale acestei săli. De asemenea s-a construit aripa şi turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu în caz de primejdie. După moartea lui Iancu de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, lângă Belgrad, în Ungaria au loc lupte interne pentru tron în care sunt implicaţi şi succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau câştig de cauză fiului lui Iancu, Matei Corvin, care devine rege al Ungariei medievale. În acest răstimp, soţia lui Iancu, Elisabeta şi fiul lor Matei vor continua lucrările de modernizare; în aripa Matei, se pictează fresca murală ce sugerează originea românescă a lui Iancu. Secolul XVII marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. Se construieşte aripa Bethlen (1622) aşa cum o demonstrează şi o inscripţie descoperită pe ancadramentul unei ferestre. În timpul Corvinilor, Hunedoara devine târg (= opidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului şi oraşului Hunedoara se va menţine şi în secolele următoare. Oraşul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiţi de dări faţă de stat. Au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matei Corvin, care în 1480 îi scuteşte pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează şi în secolele urmatoare. Ca urmare creşte numărul locuitorilor care variază între 784 în 1512 şi 896 în secolul al XVII. După moartea lui Matei Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia Ioan, care se stinge de tânăr. Soţia sa Beatrice de Frangepan, se va recăsători cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz. În 1514 a izbucnit răscoala ţărănească ce a fost condusă de Gh. Doja. Cu acest prilej, mulţi ţărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închişi în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya va înăbuşi răscoala. Stema oraşului în perioada interbelicăSfârşitul sec. XVIII, precum şi secolele XIX şi XX, marcheză probleme noi, legate de conştiinţa de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate romanească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cerna, Plosca, Prislop, Cinciş, Nadastie, Manerau, Zlasti şi altele au fost şcoli de dascăli, numeroşi cnezi romani îndeplinind funcţia de preoţi şi dieci. Din păcate nu cunoaştem cu exactitate vechimea acestor locaşe de lumină. După Al Doilea Război Mondial, conform concepţiei vremii, industria hunedoareană a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluţiei din 1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de oţel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălţăminte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras forţă de munca. Populaţia oraşului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spaţiul de locuit, şi s-au construit noi aşezăminte de învăţământ, sănătate sau cultură. S-au construit 12 şcoli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învăţâmant superior, două stadioane, o sală de sport, piscină, iar dupa 1989 s-a construit o popicărie modernă, capabilă să găzduiască mari concursuri internaţionale. Conducerea supracentralizată, ineficienţa cronică şi sugrumarea oricărei urme de liberă iniţiativă au provocat însă începând din anii '80 degradarea economiei. Din cauza sărăciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate şi a opresiunii s-au creat tensiuni sociale şi nemulţumiri ce au explodat în decembrie 1989. Primul primar de după 1989 al Hunedoarei a fost ing. Marcu Ioan, urmat apoi în 1990 de ing. Doda Viorel. În urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Mariş, care a fost reales şi în legislaturile următoare (1996-2000, 2000-2004), iar în urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing.Schiau Nicolae.

 

Atracţii turistice

    Rezervaţia naturală “Pădurea Chizid” (50 ha).
    Lacul Cinciş. Lacul Cinciş - Este aşezat la 8 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spre Topliţa. Este o zonă de o frumuseţe deosebită care atrage numeroşi turişti. Lacul are o suprafaţă de 867 ha şi o poveste deosebită. Lacul Cinciş este situat pe vatra satului cu acelaşi nume, care în anul 1962 a fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naştere lacul de acumulare. Astfel, un sat cu o existenta de peste 1000 de ani (mentionat încă din 1360), a fost pentru totdeauna înghiţit de ape.


    Castelul Corvineştilor (Castelul Huniazilor)

    Construit intre 1443-1447 de catre Iancu de Hunedoara pe lcoul vechiului castel regal din sec al XIV-lea. In sec XV-XVI a devenit resedinta nobiliara iar mai tarziu, intre 1552-1716 resendinta a pasei. A indeplinit si rolul de cazarma de artilerie. In preznet adaposteste Sectia de Istorie si Sectia de Stiinte ale Naturii din cadrul Muzeului Banatului. [... mai multe despre Castelul Corvinestilor]

    Mănăstirea Prislop
    Munţii Poiana Ruscă
    Grădina Zoologică
    Furnalul Govâjdia - A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier,a fost construit în anul 1806.Primul a fost construit in Topliţa aproape de Hunedoara in anul 1750.Ambele cuptoare pot fi vizitate si astăzi.


CAZARE HUNEDOARA

 

stema Hunedoara
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Ropenet.ro© 2010