Localitatea Targu Jiu

Liceul Tudor Vladimirescu Targu Jiu
Liceul Tudor Vladimirescu Targu Jiu

Palatul Prefecturii Targu Jiu
Palatul Prefecturii Targu Jiu

Universitatea din Targu Jiu
Universitatea din Targu Jiu


Târgu Jiu este un municipiu, reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Gorj, Oltenia, România.

Oraşul este aşezat în zona geografică a Subcarpaţilor Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpaţii Gorjului la nord şi Dealul Bran, la sud, la confluenţa Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud şi 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi care în decursul timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.

Se intersectau aici importante artere de circulaţie care făceau legatura între Dunare, Transilvania şi Banat. În preajma sa staţionau unităţi militare romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate.

Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ştefulescu susţine într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o staţiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a oraşului un mozaic, tiglă şi cărămizi romane, precum şi ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu.

Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân.

Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti.

Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orăşeneşti un jude şi mai mulţi pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria oraşului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietăţii Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-şi cumpere noi suprafeţe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restrişte, pe unii domnitori ai ţării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 oraşul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab şi cele ale lui Leon Vodă Tomşa.

În anul 1716, la Târgu Jiu şi Bengeşti au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu şi Ştirbei, partizani ai turcilor.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, oraşul este supus jafurilor unor bande turceşti, pasvangii la 1800, cârjalii şi adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucureşti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseşte elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susţine câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeşului.

În anul revoluţionar 1848, locuitorii oraşului, în prezenţa reprezentanţilor guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei. Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărandu-şi cu vitejie căminurile".

Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al oraşului, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mărăşeşti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum şi a celorlalţi eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuşi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

În perioada celui de Al doilea Război Mondial, ca urmare a ordinului generalului Ion Antonescu, din 12 februarie 1941, s-a construit la Târgu Jiu un lagăr de concentrare în care au fost închişi mii de evrei cu vărste între 18 şi 60 de ani. Lagărul a funcţionat până la 23 august 1944.

 

Obiective turistice:

• Calea Eroilor si Parcul Brâncuşi

• Biserica Sf. Apostoli

• Biserica Sf. Voievozi

• Muzeul Judeţean

• Muzeul de Artă

• Teatrul "Elvira Godeanu"



Poarta sarutului
Poarta Sarutului

 
 
Stema Targu Jiu
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
   
 
Ropenet.ro© 2008 | Contact: turism@ropenet.ro