oltenia, regiune istorica de mare insemnatate pentru romania

Localizare si relief | Scurt istoric

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Localizare si relief

Regiunea Oltenia se afla in sud-vestul Romaniei fiind delimitata la nord de Carpatii Meridionali, iar la vest, sud si est de Dunare si raul Olt. Raul Jiu strabate regiunea de la nord la sud impartind-o in doua parti aproape egale. Zona de nord este o zona muntoasa in care se disting masivele Parang si Retezat-Godeanu.la sud de munti se gaseste o zona subcarpatica formata dintr-un sir de dealuri si depresiuni.In nord-vest se afla Podisul Mehedinti iar la sud de zona subcarpatica se gaseste Podisul Getic.

In sudul Olteniei se intinde Campia Olteniei,cea mai vestica parte a Campiei Romane.

Cele mai importante rauri ale regiunii sunt Oltul, Jiul si Cerna.

Cele mai importante orase ale Olteniei sunt Craiova, Targu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Ramnicu Valcea.

 

Scurt istoric (inapoi la cuprins)

Inainte de cucerirea romana,pe teritoriul Olteniei locuiau mai multe triburi geto-dace: pelii (Pelendava), sucii (Sucidava), burii (Buridava). Au existat de asemenea mai multe asezari celtice. In secolul I i.Hr. acest teritoriu a apartinut regatului dac condus de Burebista,urmand ca la sfarsitul sec.I e.n. regatul sa fie condus de Decebal. Din anul 101 pana in 271 a fost sub stapanire romana. Din anul 119 pana in 158 regiunea a fost inclusa provinciei Dacia Inferior, dupa aceasta data si pana la retragerea aureliana din 271, teritoriul Olteniei a facut parte din provincia Dacia Malvensis.

Dacia de la sud de Carpati era o regiune in care se putea patrunde pe uscat doar prin trei trecatori: prin culoarul Timis-Cerna, prin pasul Lainici din valea Jiului si pasul Turnu-Rosu din valea Oltului. Aceasta relativa izolare de restul teritoriilor a oferit locuitorilor o anumita protectie in fata migratorilr. Ca dovada ,asezarile daco-romane din Oltenia s-au pastrat multmia bine decat in Transilvania, ruinele castrelor de la Drobeta, dar in special cele de la Sucidava si Pelendava fiind intr-o stare mult mai buna decat cele de peste munti.

Pe langa acestea, s-au pastrat alte numeroase situri daco-romane: Romula, Rusidava, Buridava, Castra Nova, Ad Mehadium, Arutella, Drobeta. Oltenia a continuat sa fie in legatura directa cu Imperiul si dupa retragerea aureliana. Din ordinul imparatului Constantin cel Mare s-a construit un pod peste Dunare la Corabia, unde se vede si azi pilonul capului de pod de pe malul romanesc, la fel ca si in cazul podului de la Drobeta. Drobeta, dintr-un punct strategic initial, devenise primul centru urban din Oltenia romana si al treilea din Dacia, dupa Sarmizegetusa si Apulum.

In timpul imparatului Adrian (117-138) orasul a fost declarat municipium (121), iar in timpul lui Septimiu Sever (193-211) a fost ridicat la rangul de colonia (193) ceea ce insemna ca locuitorii urbei aveau drepturi egale cu cetatenii Romei. O colonia era un oras prosper, cu temple, basilici, un teatru, un forum, un port, bresle de mestesugari.Imparatii romani, chiar si in timpul divizarii imperiului au continuat sa refaca si sa intretina cetatile de la Dunare.Iustinian I (527-565) ultimul imparat roman venit in Dacia, a adaugat si el un turn Drobetei.

In secolele IV-XII prin sudul Olteniei au trecut numeroase popoare migratoare.Vestigii slave au fost descoperite la Ostrovu Mare, Nedeia, Orlea, Sucidava. Acestia au emigrat la sud de Dunare sau au fost asimilati de populatia romanica majoritara, dar au lasat numeroase toponimii de origine slava: raul Bistrita (in nord-estul Olteniei), Craiova, Hinova, Bistret, Bucovat, Dumbrava etc.

In secolul XIII apar cnezatele lui Litovoi, Seneslau, Ioan si Farcas care, odata unite sub Litovoi, devin destul de puternice pentru a respinge atacurile maghiare dinspre munti, care ocupasera Transilvania si a celor tatare dinspre est, care reusisera sa ocupe in perioada lui Litovoi, toata zona de campie din Muntenia si toata Moldova.

In secolul XIII Turnu-Severin a devenit tributar Regatului Ungariei. Zona inconjuratoare (Banatul de Severin) a fost pana in secolul XVI disputata cu Ungaria.

Intre secolele XIII-XVI este mentionata in Ramnicu Valcea o populatie saseasca. In Evul Mediu, teritoriul Olteniei era parte integranta a Tarii Romanesti, unii membri ai familiei oltenesti a Craiovestilor ocupand tronul incepand cu secolul al XVI-lea. Regiunea era administrata de un ban, motiv pentru care este cunoscuta si sub denumirea de Banatul Craiovei. Craiova era capitala unei regiuni care se bucura de o autonomie relativa, dar care era parte integranta din Tara Romaneasca. Multi bani ai Craiovei sau familii importante din oras au devenit domnitori datorita pozitiei pe care o aveau in aparatul administrativ al Craiovei-cum au fost spre exemplu Barbu Stirbei si Gheorghe Bibescu din familia Craiovestilor.

Oltenia intra sub stapanirea habsburgica in urma tratatului de la Passarovitz din 1718 acestia numind-o "Kleine Walachei" ("Valahia Mica", fata de Muntenia pe care o numeau “Valahia Mare"). Datorita tentativei habsburgilor de a instaura in Oltenia o administratie proprie, cu suport militar, se dezvolta o puternica miscare de revolta, care a cuprins toate clasele sociale, de la tarani si micii meseriasi, pana la comercianti, mica si marea boierime. Nemultumirea populatiei era determinata de caracterul militar al exploatarii, precum si de colectarea veniturilor lor in folosul curtii imperiale. S-a dezvoltat mult haiducia in acele vremuri si ca o consecinta a acestei stari de fapt, habsburgii intampinand mari dificultati in incercarea de a prelua puterea in provincie. Totusi, aceasta perioada a adus si anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele harti topografice ale Olteniei. In urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipita la Tara Romaneasca. Craiova devine intre 1735 si 1770 capitala unei regiuni stapanite de anarhie, in care haiduci ca Iancu Jianu dominau si-si manifestau autoritatea.

In 1821,in Oltenia incepe prima revolutie moderna, revolutie ce marca trecerea de la perioada medievala la epoca moderna. Tot Oltenia a fost locul in care care s-a dezvoltat revolutia pasoptista, Craiova fiind prima capitala a revolutiei pe care au sustinut-o Nicolae Balcescu, Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Magheru, Costache Romanescu, inainte de a muta revolutia la Bucuresti.

Chiar si dupa Unirea Principatelor, Oltenia continua sa fie regiunea cea mai activa in perioada razboiului de independenta-trecerea Dunarii de catre armata romana are loc la Corabia, iar locul principal de desfasurare a ostilitatilor (Plevna, Grivita, Rahova, Vidin) se situa in vecinatatea Olteniei, pe malul drept al Dunarii. Populatia a sprijinit material razboiul, in special familiile celor plecati la razboi care ii aprovizionau pe soldati prin forte proprii.

Desi inceputa in Moldova, rascoala de la 1907 atinge apogeul in Oltenia, unde folosirea a artileriei si bombardarea unor sate (in special, Bailesti si satele din jurul Slatinei) reusesc sa stopeze rasculatii.
In Primul Razboi Mondial, s-au dat lupte aprige in marginea localitatilor importante din Oltenia, cand armata romana se retragea spre Moldova. La Podul Jiu, populatia (printre care Ecaterina Teodoroiu) a reusit chiar sa opreasca armata germana, pana cand acesteia i-au sosit intariri.Acest lucru nu s-a intamplat si in Muntenia unde orasele, inclusiv Bucurestiul, au fost cedate fara lupta.

Inainte de reforma administrativa din 1950, cand au fost desfiintate judetele, Oltenia era impartita in judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj si Romanati.

Regele Carol al II-lea introduce prin decret in 1938 organizarea administrativa bazata pe tinuturi. Pe teritoriul Olteniei s-a constituit Tinutul Jiu (sau Tinutul Olt), care cuprindea, 5 judete oltenesti si judetul Olt.
In perioada 1950-1952, pe teritoriul Olteniei au existat regiunile Gorj, Dolj, Valcea.

In perioada 1952-1968 cea mai mare parte a teritoriului Olteniei (84,25%)este alcatuita din Regiunea Oltenia (numita pana in 1960: Regiunea Craiova). Nord-estul Olteniei a facut parte din Regiunea Arges (numita pana in 1960: Regiunea Pitesti).

Actuala organizare administrativa a Olteniei dateaza din 1968. (inapoi la cuprins)

 

 
Ropenet.ro© 2008 | Contact: turism@ropenet.ro