Judetul Suceava - Regiunea Turistica Bucovina

Atracţii turistice

 

Orasul Suceava

Orasul Suceava

    Suceava este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Suceava, situat în Bucovina, România.

    Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării. Timp de două veacuri a fost reşedinţă principală a statului Moldova, iar între 1775-1918 a fost un oraş din Imperiul Austriac.

    Oraşul este construit pe două zone geografice: dealurile şi văile râului Suceava. Râul, lung de 170 km, izvorând din Masivul Lucina, ocupă 26% din suprafaţa judeţului cu bazinul său hidrografic. La 149 de km de la vărsarea în Siret, se află oraşul Suceava, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Configuraţia neobişnuită a oraşului include două crânguri - Zamca şi Şipote - care sunt ambele localizate în graniţele oraşului. Capitala a Moldovei din 1388 si pana in 1566, centru cultural si comercial important, Suceava a fost si este o adevarata "Cetate ".

    Oraşul Suceava se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu şi puternic o autentică viaţă românească.

    Timp de două veacuri, reşedinţă principală a statului Moldova, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa neamului. Datorită rolului jucat ca fostă capitală a Moldovei, oraşul Suceava apare ulterior menţionat în numeroase izvoare documentare ale vremii.

    Oraşul Suceava face parte din vechile oraşe ale ţării. Prin complexitatea şi caracterul divers al elementelor componente, specifice structurii urbane, prin păstrarea lor de-a lungul veacurilor, prin tradiţiile de bază în arhitectură, prin caracterul de continuitate, ca şi prin monumentele înnoirii sale, istoria oraşului Suceava, atât cea trecută, cât şi cea prezentă, este direct legată de istoria ţării. Desigur, creaţiile arhitecturale, ca şi întreaga cultură urbană a Sucevei s-au realizat în decursul veacurilor într-un cadru general dat, care îşi are limitele sale geografice, etnice şi de timp. Astăzi, oraşul Suceava are o imagine nouă, ce contrastează cu cea a vechiului târg multisecular.

    Poziţionare

     

    Oraşul Suceava este localizat în partea de nord-est a României, la distanţa de 450 km de Bucureşti pe calea ferată şi 432 km pe şosea.

    Oraşe apropiate

    Reşedinţele judeţelor vecine sunt situate la distanţe variabile de Suceava, astfel:
    • Botoşani (42 km)
    • Piatra Neamţ (106 km)
    • Bistriţa (137 km)
    • Iaşi (151 km)
    • Vaslui (216 km)

    Faţă de alte oraşe din judeţul Suceava, oraşul se află la următoarele distanţe:
    • Fălticeni (25 km)
    • Rădăuţi (37 km)
    • Gura Humorului (37 km)
    • Siret (45 km)
    • Câmpulung Moldovenesc (70 km)
    • Solca (70 km)
    • Vatra Dornei (112 km)

    Istoric

    Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic.

    În sec. II-III exista aici o aşezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând şi puternice influenţe romane. În epoca migraţiei şi în secolele următoare populaţia autohtonă a continuat să vieţuiască pe aceste meleaguri, iar în sec. XIV, în 1388, Suceava este menţionată drept capitală a Moldovei.

    Începând cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Ţării Moldovei, această funcţie îndeplinind-o şi în vremea lui Aron Vodă (1592 - 1595), Ştefan Răzvan (1595) şi a Movileştilor.

    Odată cu Alexandru Lăpuşneanu, reşedinţa domnească s-a mutat la Iaşi. Lângă oraş s-au aflat două cetăţi, una mai veche la Şcheia, alta puţin mai nouă, ce se vede şi astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. XIV, oraşul. Cetatea Şcheia, una dintre cele mai vechi cetăţi din Moldova, dar cu o existenţă scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important în viaţa politică a Moldovei.

    În evul mediu, oraşul era populat cu români, dar şi cu germani, maghiari şi armeni, ultimii având dreptul de a-şi alege un şoltuz propriu (ce purta numele de "voit").

    Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus ţara timp de 32 de ani, mărind cetatea şi întărindu-i zidurile. În 1401, aici s-a stabilit şi Mitropolia Moldovei.

    În 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar oraşul Suceava era menţionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum şi a unor mărfuri de export ale Moldovei.

    Epoca de apogeu avea sa fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare (1457 - 1504). În vara anului 1476, ambiţiosul Mohamed II şi-a încercat norocul sub zidurile cetăţii, dar dârza rezistenţă a moldovenilor i-a frânt voinţa victoriei şi l-a silit să se retragă în mod ruşinos. Ştefan făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de aparare. În 1497, 21 de zile şi nopţi în şir, tunurile leşilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forţa armelor.

    La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intră fără luptă în cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul pârcălab al Sucevei, jură credinţă marelui voievod care se intitula „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“. Suceava primeşte oştile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra oraşului s-au aşezat însă vremuri grele, intrând tot mai mult în anonimat. În 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia şi Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, în care se afla şi Suceava (graniţa cu România trecea chiar pe la sud-est de oraş). Timp de un secol şi jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Hapsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oraş, după Cernăuţi, al Bucovinei. După izbucnirea primului război mondial, foarte mulţi bucovineni au fugit în Moldova şi s-au înrolat în armata română.

    Transport

    Oraşul Suceava este situat pe magistrala 500 a Căilor Ferate Romane, cu legătură la Bacău şi Bucureşti. Este legat prin Vatra Dornei de Transilvania.

    Suceava este situată pe DN2/E85 facând legătura cu Bucureşti şi Bacău şi pe DN17/E58 făcând legătura cu Vatra Dornei şi pe DN29/E58 cu Botoşani. Oraşul are un aeroport civil în partea de nord-est, la Salcea. Aeroportul are curse de patru ori pe săptămână la Bucureşti Henri Coanda OTP şi Bacău.

    Personalităţi

     


    • Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei, om de stat

    stefan_cel_mare


    • Anastasie Crimca, mitropolit, ctitorul Mânăstirii Dragomirna
    • Ion Grămadă, scriitor
    • Elena Greculesi, pictor
    • Emanoil Diaconescu, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române
    • Norman Manea, scriitor
    • Mircea Motrici, prozator, ziarist
    • Ioan Nemeş, profesor, om de ştiinţă
    • Dumitru Rusu, pictor
    • Mircea Dăneasa, pictor
    • Emil Satco, istoric
    • Ion G. Sbiera, folclorist şi istoric literar român, membru fondator (1866) al Academiei Române
    • Alex Ştefănescu, critic literar
    • Ioachim Popescu, scriitor
    • Dimitrie Loghin, pictor, profesor
    • Sofia Vicoveanca, cantareata de muzica populara

     

    Muzeul de Istorie Personalitati

 

judetul Suceava

 
Ropenet.ro© 2008 | Contact: turism@ropenet.ro