back

Busteni

Crucea Eroilor Neamului | Castelul Cantacuzino | Monumentul Ultima Grenada
Vila Cezar Petrescu | Biserica Domneasca

Cand pasii te poarta plaiurile superioare ale Vaii Prahovei, poti observa, contempland cu ochii mintii, monumentele statiunii Busteni. Casa sau vila cu specific local, are o arhitectura rustica, cerdac prevazut cu stalpi ce sustin arcade in stil brancovenesc, iar in fontonul acoperisului construit in doua sau patru ape, se afla tinuta zvelta a unui turnulet cu 2, 4 sau 6 fete, pe care se afla 1 sau doua sulite ce se inalta in vazduh asemeni pasarii maiastre brancusiene. Scarile de acces ale acestora sunt din piatra, in care dalta mesterului anonim a creat in partea inferioara un brau executat din piatra de cariera asezate intr-un neasemuit desen geometric. Dintre monumente putem aminti

Crucea Eroilor Neamului

Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca, prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.

In centrul statiunii

In centrul statiunii, pe B-dul Libertatii, in zona cuprinsa intre statuia "Ultima Grenada" si Strada Bariera CFR, s-a construit intre anii 1887-1889 Centrul Civic a carui varsta depaseste 110 ani. Acest ansamblu de cladiri, majoritatea pastrasndu-se si azi, este compus din:

pe partea stanga: Biserica Domneasca, - Scoala Primara - care a ars in anul 1987, este reconstruita azi pastrand in mare fatada cladirii initiale - Hotelul Busteni, azi Primaria Orasului. Mentionam ca localul Primariei initiale a fost demolat in anul 1967 pentru a se construi Complexul Caraiman, iar parabolele de lemn amplasate in parcul statiunii pe care se catarau boscheti de trandafir, au disparut si ele. - pe partea dreapta s-au construit vile de locuit. Una din aceste vile dupa ce-a fost restaurata, a capatat destinatia de " Casa Romano-Franceza

Castelul Cantacuzino

In anul 1911 a fost cladit Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania fiind construit in anul 1911 , astazi functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, Castelul sa fie repus in circuitul turistic.

Monumentul Ultima Grenada

Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat", cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, i s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.

Rezervatia de arhitectura industriala si oraseneasca
- colonie muncitoreasca la IHB (1900)
- locuinte din incinta fabricii de hartie (1900)
- hale de productie din incinta fabricii de hartie
- blocuri locuinte muncitoresti din incinta fabricii de hartie (1880)
- anexe gospodaresti
- hale de productie ale fabricii de hartie (1920-1940)

Vila Cezar Petrescu

In statiune sunt alte multe cladiri a caror arhitectura ne indreptateste sa le mentionam in randul monumentelor locale si anume: Vila Muzeul Memorial " Cezar Petrescu " - scriitor si publicist - muzeul contine biblioteca personala a scriitorului ( 10304 volume din care trei sferturi in limba franceza ). In hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pereti sunt expuse cateva lucrari ale pictorilor Jiquidi, H. Dumitru, Iser si G. Loewenti. - , Vila "Nestor Urechia” - scriitor, publicist si inginer, Vila "Gheorghe Titeica” - academician si matematician de renume mondial, Vila "Tudor Vianu” - academician, istoric si critic literar, Vila "Lucretiu Patrascanu" - avocat si om politic, Vila "D. Leonida” - profesor universitar, intemeietorul Muzeului Tehnic din Bucuresti, Vila "Cunescu” - avocat si om politic, Vila "Aura Buzescu” - actrita, Vila "Gheorghe Lupu” - profesor universitar, doctor si om politic, Vila "Madgiaru” - economist si om politic, Vila "Borneanu” - doctor. - locuinta oraseneasca de factura romantica - str. Libertatii nr.236 - locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca - str. Libertatii nr.250 - locuinta oraseneasca de factura traditionala (vila "Piscului”) - str. Soimului nr. 5 - locuinta oraseneasca de factura neoromaneasca ( gradinita) - str. Zambilelor nr.4. O alta constructie impunatoare si reprezentativa este fostul cazino si hotel, azi casa de copii orfani, situata pe str. Traian nr.1.

Biserica Domneasca

Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Ghe. Tatarascu sau ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner

Bulevardul Libertatii

Pe B-dul Libertatii intre nr. 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si amplasate prin anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia.

Banca

Banca " La Regina " amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit " La Fierastrau ", este o lucrare de arta construita din piatra masiva, la 17 sept. 1888.

Pe traseul turistic Caminul Alpin - Poiana Costilei, este amplasata o troita din lemn scluptat tip maramuresan.

ISTORIC AL ORASULUI BUSTENI

Istoria trecuta si prezenta a localitatii Busteni se afla in stransa corelatie cu istoria tuturor asezarilor de pe valea superioara a Prahovei. Evenimentele petrecute de-a lungul vremii pe aceasta cale legatura permanenta intre Tara Romaneasca si Transilvania au implicat nemijlocit, intr-un fel sau altul Busteniul.Cele mai vechi dovezi materiale despre existenta unei asezari umane stabile in valea superioara a Prahovei sunt:
- depozitul topoare din bronz - descoperit la Sinaia, care dateaza din epoca bronzului timpuriu 1800 - 1700 i.e.n. si au apartinut unui trib proto-tracic.
- depozitul bronz - descoperit la Predeal, care continea coliere, un topor cu toarta si o sabie datand din 1200 - 800 i.e.n.

- In urma cu sute de ani, valea sus a Prahovei, la Comarnic la Predeal a fost un tinut pustiu asezari. In acea vreme, pe aceste locuri exista o poteca anevoioasa, care mai tarziu a purtat numele " Drumul Domnisorilor ". Acest drum mergea la Valea Plesuvului si pana la iesirea din Busteni spre Azuga pe stangaraului Prahova, de-a lungul muntelui Zamora.

- 1368 - domnul muntean Vlaicu Voda acorda unele privilegii negustorilor ce intretineau legaturi economice cu Brasovul. Aceste legaturi sunt mentionate si in actele emise de Mircea cel Batran din care reiese vechimea relatiilor dintre Tara Romaneasca si Transilvania " negustorii au dezlegare sa-si treaca liberi marfurile prin locurile cuprinse intre Buzau si Prahova.) - 1452 - Vladislav Voievod scrie parcalabilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie " slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, la domnii de mai nainte ".
- 1476 - Vlad Tepes Voievod se adreseaza judetului pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca " a slobozit ...... si pe la Rucar si pe Prahova si pe Teleajan si pe Buzau ".
- 1507 - Radu cel Mare mentioneaza ca " jumatate din veniturile manastirei Glavacioc sunt daruite vamei Prahovei ".
- 1508 - Radu cel Mare declara " voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei ".
- 1550 - fratii Urdiste si Toma Postelnicu daruiesc muntele Diham ( Raiul Sasilor ) bisericii romanesti din Rasnov " locuitorii Rasnovului sa aiba dreptul a trimite vitele lor la pasune, in munte, neimpiedicati de nimeni, intocmai cum s-au folosit si parintii lor ".
- 1599 - dupa cum sustin documentele, a trecut pe Valea Prahovei, indreptandu-se catre Transilvania, o parte din oastea lui Mihai Viteazul, condusa marele voievod.
- 1600 - dupa batalia la Selimbar ( octombrie 1599 ) si unirea celor trei tari romane, Mihai Viteazul acorda rasnovenilor dreptul a stapanii masivul Baiul si stana din Valea Cerbului, pe versantul prahovean al Bucegilor.) - 1611 - Radu Serban se indreapta - tot pe Valea Prahovei - spre Transilvania, chemat in ajutor de sasi, reusind sa infranga armatele vrasmase ale principelui Gabriel Bathory.
- 1650 - singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750 era hanul " Slonul de Piatra " o cladire solida in care se puteau adapostii calatorii in timpuri grele, situata pe stanga Prahovei (aproape de Fabrica de cascaval Zamora si Fabrica de Hartie Busteni ).
- 1661 - este fondata de catre Jupan Parvu Cantacuzino, vel logofat, biserica Schitul Lespezi de langa Posada.
- 1695 - se construieste Manastire Sinaia, sub ctitorirea lui Mihai Cantacuzino, pe al carei act de fundatie era scris " am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari ... pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acesteia se afla sihastri, acolo la pustia aceasta ".
- 1701 - Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se aduca 40 de oameni din Traisteni " fiind dara aceasta monastire la un loc de munte si greu, in laturea Plaiului aproape de hotarul Ardealului pre unde pururea fiind pustietate " .
- 1717 - Ion Mavrocordat il aproba pe Constantin Brancoveanu si completeaza afirmand ca " fiind nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-i pazeasca la vreme de grije si de nevoie ".
- 1744 - este intemeiat Schitul Predeal
- 1782 - Mihai Sutu infinteaza cu 24 de familii de scutelnici ai manastirii Sinaia, primul catun Izvorul. De aici, apoi, s-au intins locuitorii de- au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga si
- 1783 - in timpul razboaielor austro-ruse-turce batalioane de soldati austrieci au ocupat temporar Manastirea Sinaia si Schitul Predeal.
- 1790 - punctul unde Valea Cerbului se varsa in Prahova purta numele de " La Busteni ", iar locul pe care il ocupa astazi orasul era presarat cu gropi.
- 1800 - dupa acest an sunt construite hanul " La Ruja " ( Predeal ), " Puristoaca " ( Predeal ) si hanul din Busteni care ca asezare stabila nu dateaza decat de la inceputul secolului al XIX-lea. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului si au fost facute de Vasile Dragus si Nita Enache in jurul anului 1800.
- 1802 - in urma teroarei raspandite de Pasvantoglu si carjalii lui, o mare parte a locuitorilor Bucurestiului au fugit inspre Ardeal, cateva famili stabilinduse si in asezarile de astazi ale Sinaii si Busteniuli.
- 1810 - au venit in asezare unii dintre locuitori catunului Izvor care s-au stabilit aici, ca de exemplu Ghita Bogoslav.
- 1820 - s-au mai stabilit in zona si cativa dintre pastorii veniti din Bran, Rasnov, Sacele si odata cu cresterea traficului pe aceasta vale numarul lor a crescut.
- 1821 - a avut loc o alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei, cand turcii in urmarirea lui Ipsilante macelareau populatia capitalei.
- 1835 - pe o harta ruseasca figura in locul Busteniului catunele " Dragusesti ? - 20 de familii care isi trageau originea din familia Dragus de langa Fagaras. Astazi intalnim in Busteni numerosi urmasi ai acestor familii in cartierele Fantanii, Valea Alba si Costila - " Trestia " - numit asa din cauza locului mlastinos pe care era situat si unde crestea multa trestie. Astazi cartierul din sus de Valea Cerbului unde se stie ca a fost un han I se spune " Pe Trestie " - si " Slonul de Piatra " - dupa numele vestitului han aflat in acea zona. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora.
- 1846 - incepe dupa porunca lui Bibescu Voda construirea soselei Campina - Predeal.
- 1848 - in ianuarie se inaugureaza calatoriile cu diligenta pe ruta Brasov - Bucuresti si retur
- 1848 - locuitorii din Busteni si celelalte localitati de pe Valea Prahovei au avut de suferit din cauza trupelor rusesti. Din aceasta cauza si construirea soselei Campina - Predeal este intrerupta.
- 1850 - sunt reluate lucrarile la sosea
- 1852 - se lucra intens la punctul Izvor
- 1854 - locuitorii din Busteni si celelalte localitati de pe Valea Prahovei au avut de suferit din cauza ocupatiei austriece.
-1855 - se apropiau de sfarsit lucrarile la portiunea de sosea cuprinsa intre Predeal si Timis.
1864 - in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza , satele Posada si comuna Podul Neagului (de pe Valea Prahovei care se intindea pe 35 de km. intre Comarnic si Predeal), fiind mai aproape de Comarnic se alipesc la acesta. Aproape toate localitatile, printre care si Busteniul, au ramas cuprinse in vechea comuna Podul Neagului pana in anul 1884.
-1865 - este infintata, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu (1864), scoala din Busteni care a functionat intr-o casuta proprietate particulara situata pe Valea Alba ( a lui Ghita Constantinescu ) pana in 1887 cand s-a inaugurat noul local al scolii situat in fata garii. La inceput scoala functiona cu doua clase ( 25 de scolari )si aici veneau si copiii locuitorilor din Poiana Tapului ( pana la 1896 ) si chiar cei din Sinaia.
-1875 - incepe construirea Castelului Peles din Sinaia
-1876 - a inceput construirea caii ferate Ploiesti - Predeal.
-1878 - sunt construite fabricile de var, cuie si cherestea de pe Valea Prahovei
- 1879 - este inaugurata calea ferata Ploiesti - Predeal.
-1880 - Sinaia devine comuna urbana impreuna cu Izvorul, despartindu-se de Podul Neagului si ramanand oras de sine statator.
-1882 - este construita de catre fratii Karl si Samuel Schiel, originari din Rasnov, ( fiii preotului luteran Friderich Schiel ) fabrica de hartie din Busteni care a pus piatra de temelia la injghebarea orasului Busteni.
-1884 - localitatile Poiana Tapului, Busteni, Azuga si Predeal alcatuiesc comuna Predeal cu resedinta primariei la Predeal
-1891 - estre construita fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai, denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu la 1894.
- 1893 - fabrica de hartie din Busteni dispunea si de o moara de macinat lemnul, construita pe Valea Jepilor. Tot in acelasi an fabrica a fost marita, modernizata si completata prin infintarea unei mari fabrici de cherestea la Azuga care era dotata cu Decauville care strabateau intreaga vale a Limbaselului si valea Azugii pana la Retivoiu.
- 1898 - este infintat serviciul special de intretinere a soselei Campina - Predeal, care a fost condus, pana la izbucnirea primului razboi mondial de inginerul Nestor Urechia.
-1899 - in luna februarie, in scoala din Busteni, s-a intemeiat Societatea culturala " Gheorghe Lazar " in urma apelului adresat locuitorilor de directorul scolii de atunci A. M. Mihailescu si de dr. Constantin Popescu. Societatea a functionat pana in 1903 cand s-a constituit ca Banca populara ( " Societate cooperativa de credit, economie, cultura si filantropie"), pastrandu-si totusi caracterul cultural.
-1899 - primaria comunei Predeal se muta la Azuga pentru la fi la indemana locuitorilor din Poiana Tapului si Busteni.
-1904 - moara de macinat lemnul de pe Valea Jepilor a fost transformata in fabrica de celuloza avand , la acea ora, o productivitate de 29140000 kg. de celuloza si 1487500 kg. pasta de lemn pe an.
-1907 - a luat fiinta o alta societate care a jucat un rol important in viata social-economica a Busteniului - societatea " Sporul ". Sediul societatii era in Busteni si avea ca scop infintarea unei brutarii care sa acopere cererea din Busteni si satele vecine din comuna Predeal si Sinaia, precum si procurarea si comercializarea nutretului pentru vite, cereale de tot felul si derivatele lor.
-1908 - Busteni si Poiana Tapului se despart de comuna Predeal si formeaza comuna Busteni, cu resedinta primariei la Busteni.
- 1909 - este construit pentru transportul lemnului peste Bucegi un funicular lung de 16 km. actionat din Valea Ialomitei printr-o turbina hidraulica si o locomobila. In acelasi an a fost construit langa fabrica de celuloza un ferastrau nou.
- 1912 - fabrica de hartie si-a marit considerabil puterea motrice prin instalarea unei mari turbine de aburi de 1 500 kW.
- 1912 - pe Valea Prahovei, Sinaia era situata pe primul loc privind nr. de locuitori ( 4000 ), urmata de Busteni ( inclusiv Poiana Tapului ) si apoi Azuga si Predeal
- 1916 - localitatea Busteni a avut mult de suferit din cauza razboiului si a luptelor care s-au dat in apropiere - si astazi mai sunt vizibile in padurea Muchia Lunga, urme ale transeielor sapate in acea perioada.
-1921 - Poiana Tapului se desparte de Busteni alcatuind doua comune separate
1926 - incepe construirea monumentelor pentru cinstirea memoriei celor cazuti pe Valea Prahovei in razboiul de la 1916 - " Crucea Eroilor " de pe Caraiman, care a fost terminata in 1928 si monumentul din fata garii ridicat in memoria " Caporalului Musat ".
-1938 - este infintat Caminul cultural din Busteni carea se constituia astfel intr-un for de dirijare a intregii miscari culturale din zona.
- 1946 - Busteniul a fost declarat oras si tot in acelasi an
- Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica.
1950 - odata cu infintarea sfaturilor populare si impartirea administrativ - teritoriala
-Poiana Tapului a trecut in componenta orasului Busteni.

- Bucegii ca toti muntii, au fost cutreierati din vechime de catre ciobani, haiduci, calugari si vanatori. Acestia au taiat in munte primele poteci si au ridicat cele dintai adaposturi. Dar excursiile turistice de placere, pentru relaxare fizica si intelectuala, pentru admirarea peisajelor naturii au inceput sa fie practicate in Bucegi abia in secolul al XIX -lea. Literatura de specialitate consemneaza ca, in zilele de 26 -29 iulie 1839, profesorul J.A. Vaillant de la Colegiul " Sf. Sava " din Bucuresti, insotit de slugerul Angelescu a urcat la Varful cu Dor.

- Turismul in Bucegi si pe Valea Prahovei se poate spune ca a inceput odata cu anul 1870, datorita activitatii unor asociatii tiristice eficiente: Societatea Carpatica Brasov (1873), Sienbenburghiche Carpathen Verein (1881), Societatea carpatina Sinaia (1893), Societatea Turistilor din Romania (1903), Hanul drumetilor (1921), Turing Clubul Romaniei (1925), Clubul Alpin Roman (1933) si Hai la Drum (1939).

- In acea perioada au aparut un numar insemnat de periodice care popularizau intens frumusetea naturii din zona orasului Busteni: " Anualul S.K.V.?, " Anualul S.T.R. ", " Enciclopedie turistica romaneasca ", " Buletinul Alpin " si " Buletinul Hai la Drum " revista " Romania " - organul de presa al Oficiului National de Turism infintat in 1936, etc. De asemenea, in acea perioada, au aparut o serie de carti care incurajau turismul in Bugegi si pe Valea Prahovei prin prezentarea mirificului peisaj si a statiunilor: " Calauza a statiunilor balneare si climaterice din Romania " - a lui A, Scurtu (1906), " In muntii Sinaei, Rucarului si Branului " - a lui Mihai Gold Haret (1910), " Umbletul pe jos " de Nestor Ureche (1916), " Cartea Muntilor " a lui Bucura Dumbrava (1921)," Castelul Peles, Pestera Ialomitei si Casa Pestera " - a lui Mihai Haret (1924 ), etc.
- Orasul Busteni si-a capatat de-a lungul anilor numele de " Capitala alpinismului romanesc " datorita numarului mare de trasee alpine din muntii Bucegi si mai ales datorita vestitilor " oameni ai muntelui " care au avut curajul sa infrunte in orice anotimp peretii abrupti ai masivului. Muntii Bucegi se pot lauda cu cel mai mare mumar de trasee alpine din tara - aproximativ 280 dintre care 130 numai in Costila. Dintre acestea putem amintii: Peretele Urlatorii Mari, Claia Mare, Peretele cu Florile, Peretele Branei Mari si Costilei, Fata Nordica a Morarului etc.
-Daca din vremuri stravechi ciobanii si vanatorii colindau muntii cu scopuri practice, in secolul trecut au aparut in Carpati primii " cuceritori ai inutilului ". Daca varful Omul a fost urcat inca din anul 1839 ( profesorul A. I. Vallant si slugerul Angelescu ), zona de abrupt a Bucegilor a ramas inca multe decenii " terra incognita " socotita inaccesibila . Abia la inceputil secolului nostru , calauziti de vanatorii de capre Nicolae Gelepeanu, Nicolae Butmaloiu, Tunaru si altii, primii " bucegisti " Nicolae Bogdan, Nestor Urechea si fratii Haret s-au aventurat in zona de abrupt. Incepand cu 1921, fratii Radu si Serban Titeica au patruns peste tot unde se putea merge fara mijloace tehnice: peretele Albisoarelor, Valea Galbinelelor, Rapa Zapezii, Valea Adanca. Cercetarile lor sistematice au dus la intocmirea primei harti a abruptului Bucegilor. Bucura Dumbrava relateaza despre o escalada la coarda in Coltii Morarului, cu Th. Rosetti Solescu, care facuse scoala in masivul Wulder Kaiser.
-Prin 1930 un grup de tineri formeaza Gruparea Alpina, in 1933 apare " Buletinul Alpin " sub redactia lui Nicolae Dumutru iar in 1934 se constituie de catre G. Frim, Urdiste Olt, Al. Steopoe si Petre Balaceanu - Clubul Alpin Roman.
-Foarte important a fost pentru orasul Busteni activitatea Clubului Alpin Roman care a realizat o scoala de alpinism de prestigiu, la refugiul Costila. Asa a luat fiinta Hotelul Caminul Alpin din Busteni, ca loc celebru de adunare , pentru o perioada de tranzit a alpinistilor ce urmau sa plece in ture pe muntii sau la refugiu. Din acest club (CAR) faceau parte intelectuali de marca ai tarii iar discutiile dintre ei in living-ul hotelului starneau curiozitatea si emulatia intelectuala a locuitorilor orasului.
-Actiunea tuturor acestor societati s-a concretizat in construirea a sute de kilometri de poteci si marcaje, in ridicarea cabanelor si refugiilor montane, in construirea primei partii de schi din tara (Boncu).
-Drumul spre pereti este deschides de Toma Boerescu care trece prima oara Marea Surplomba din Peretele Galbinelelor in 1938. Curand este escaladat uriasul perete al Vaii Albe prin Fisura Centrala, iar Niculae baticu si Emilian Cristea realizeaza premiera Pantecului Vaii Albe si a Celor Trei Surplombe din Peretele Galbinelelor in 1946. Pragul gradului VI era atins. Emilian Carstea a pornit sa il depasasca atacand Fisura Albastra reusind aceasta premiera impreuna cu cel mai bun alpinist roman din acea vreme Aurel Irimia in 1952.
-In anii urmatori , respectiv in 1955, Alexandru Floricioiu, Ronald Welkens si Norbert Hiemesch realizeaza traseul direct al Fisurii Albastre.
-In 1963 se realizeaza premiera de iarna a traseului direct al Fisurii Albastre de catre Igor Popovici si Robert Domnesteanu, iar in 1967 Taina Dutescu este prima femeie care realizeaza acelasi traseu in calitate de " cap de coarda ".

- In anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, orasul Busteni se dezvolta puternic pe baza functiei turistice.

harta geografica Bucegi - detaliata

 

 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Ropenet.ro© 2008 | Contact: turism@ropenet.ro